Statistici cibernetice

Breșele de date pot compromite informații sensibile, expunând potențial utilizatorii la furt de identitate, subminând reputația corporativă și ducând la răspunderi pentru încălcări ale conformității.

milioane
0

Costul mediu al unui atac malware

milioane
0

Costul mediu al unei încălcări a securității datelor

miliard
0

Pierderi estimative pentru industria medicală

miliard
0 %

Atacurile asupra lanțului de aprovizionare sunt în creștere 74%

Amenințări comune la adresa securității cibernetice

Amenințările la adresa securității cibernetice includ diverse riscuri care pot afecta sistemele, rețelele și datele digitale.

Aceste amenințări apar sub diferite forme, cum ar fi malware, phishing, ransomware și alte atacuri cibernetice dăunătoare. Malware-ul include viruși și spyware care pătrund în sisteme pentru a fura informații private.

Phishing-ul este atunci când e-mailuri sau site-uri web false îi păcălesc pe utilizatori să ofere informații personale. Ransomware-ul vă blochează datele și vă cere bani pentru a le debloca.

Pentru a combate aceste riscuri, este esențial să dispuneți de hardware și software fiabile, actualizări frecvente, instruire privind utilizarea și criptarea datelor.

Atacuri cibernetice comune

Malware, sau software rău intenționat, este un termen general pentru programe dăunătoare precum virușii, care sunt create pentru a perturba, deteriora sau obține acces neautorizat la informații sensibile de pe computere, dispozitive mobile sau dispozitive IoT.

Aproximativ 71% dintre organizații au raportat că s-au confruntat cu o formă de activitate malware care, din păcate, s-a răspândit de la un angajat la altul în cadrul locului de muncă. În plus, aproximativ 51% dintre organizații s-au confruntat cu un atac ransomware, care a dus la o întrerupere parțială semnificativă a operațiunilor lor de afaceri, provocând provocări neprevăzute. În plus, peste 3 000 de site-uri web infectate cu malware au fost detectate săptămânal în perioada ianuarie - martie a anului 2020, ilustrând creșterea alarmantă a amenințărilor la adresa securității cibernetice în perioada respectivă.

Software-ul rău intenționat care monitorizează în secret un dispozitiv și trimite informații unei terțe părți poate fura detalii personale, cum ar fi parolele sau obiceiurile online, ducând la furt de identitate și fraudă.

Aceasta este o metodă de atac bine cunoscută care vizează un anumit utilizator și îi urmărește activitatea online. Infractorul cibernetic obține acces la informații de la software-ul malițios, cum ar fi ceea ce apare pe dispozitivul infectat, obiceiurile online sau acreditările care pot fi utilizate pentru a provoca daune emoționale, psihologice și financiare utilizatorului și contactelor sale.

Ransomware este un tip de software malițios care blochează accesul utilizatorilor la dispozitivele lor sau la fișierele importante până la plata unei răscumpărări.

Atacurile de răscumpărare pun în pericol persoanele și organizațiile, deoarece se pot răspândi într-o rețea fără a fi detectate, amenințând activitățile și parteneriatele utilizatorilor. Acestea sunt deosebit de periculoase deoarece utilizează metode de criptare care sunt dificil de spart, ceea ce face recuperarea dificilă. Odată ce datele sunt compromise, acestea vor fi returnate proprietarului de drept numai dacă se plătește răscumpărarea. Infractorii cibernetici solicită adesea răscumpărarea în criptomonede pentru a-și păstra identitatea secretă.

Phishing-ul este un tip de atac cibernetic care urmărește să fure informații de la utilizatori, cum ar fi datele de conectare și numerele cardurilor de credit, prin utilizarea de e-mailuri și site-uri web false.

Știați că un procent alarmant de 96% din toate atacurile de tip phishing provin din comunicațiile prin e-mail? În 2020, cercetările au arătat că 1 din 22 de utilizatori a căzut victimă unui e-mail de phishing, subliniind natura răspândită a acestei amenințări. Situația a escaladat dramatic în timpul pandemiei COVID-19, atacurile de phishing înregistrând o creștere uimitoare de 667% într-o singură lună. În plus, este deosebit de îngrijorător faptul că 32,5% din e-mailuri conțineau cuvântul "PLATĂ" în mod proeminent în linia subiectului, indicând faptul că actorii rău intenționați vizează în mod strategic informațiile financiare. Și mai îngrijorător este faptul că 1 din 8 angajați a recunoscut că a împărtășit informații sensibile pe site-uri de phishing, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la măsurile de securitate organizaționale. În cele din urmă, este demn de remarcat faptul că un procent semnificativ de 22% din toate încălcările de date care au avut loc în 2020 au fost atribuite atacurilor de phishing, ceea ce face ca acest aspect să fie critic atât pentru persoane, cât și pentru instituții.

Tunelarea DNS este un atac greu de detectat care trimite cereri DNS către serverul unui hacker, creând o modalitate ascunsă de a controla sistemele și de a fura date. Hackerii folosesc tunelarea DNS pentru a trimite date prin firewall-uri pentru activitățile lor rău intenționate.

Tunelarea DNS este un tip grav de atac DNS. Majoritatea organizațiilor utilizează firewall-uri pentru a-și proteja rețelele interne de amenințările de pe internet. Prin crearea unui "tunel de ocolire", infractorii cibernetici pot accesa și controla rețeaua internă a organizației și dispozitivele individuale.

Un atac man-in-the-middle are loc atunci când un infractor cibernetic se alătură în secret unei conversații între două părți, permițându-i să fure informații sau să se dea drept cineva implicat, făcând să pară un schimb normal.

Atacurile Man-in-the-middle (MitM) sunt de două tipuri: unul presupune apropierea de țintă, iar celălalt utilizează software dăunător sau malware. Un atacator se conectează la un router Wi-Fi nesecurizat, adesea întâlnit în locuri publice cu Wi-Fi gratuit și, uneori, în casele oamenilor. Un atac man-in-the-middle reușit nu interceptează doar datele; atacatorul trebuie, de asemenea, să le decripteze pentru a le citi și a le utiliza.

Ce trebuie să fac dacă suspectez o amenințare la adresa securității cibernetice?

Dacă suspectați o amenințare la adresa securității cibernetice, raportați-o departamentului nostru IT și schimbați orice parolă compromisă.

Vulnerabilități comune și motive de îngrijorare

Vulnerabilitățile hardware sunt defecte ale unui sistem informatic care pot fi exploatate pentru a obține acces, fie de la distanță, fie fizic. Orice modalitate prin care un cip cu cod executabil poate fi adăugat la un computer este o vulnerabilitate hardware. Atunci când un utilizator instalează software, mută fișiere sau conectează unități flash, acesta se confruntă cu potențiale vulnerabilități hardware. Protejarea accesului fizic prin securizarea sloturilor, dulapurilor și carcaselor care conțin echipamente informatice contribuie la protejarea împotriva acestor vulnerabilități. Un alt tip de vulnerabilitate hardware apare atunci când există un defect neașteptat care permite atacatorilor cibernetici să preia controlul asupra unui sistem, obținând privilegii superioare sau rulând cod. Aceste vulnerabilități sunt de obicei țintite, mai degrabă decât exploatate prin încercări aleatorii de hacking și afectează adesea sistemele și organizațiile de mare valoare.

Nerezolvarea vulnerabilităților poate pune în pericol sistemele IT ale unei organizații. Executarea codului de la distanță, sau RCE, este un tip de vulnerabilitate care permite atacatorilor cibernetici să ruleze de la distanță cod dăunător pe stații de lucru slabe. Atacatorii pot exploata slăbiciunile software pentru a efectua acțiuni. RCE este cea mai frecventă vulnerabilitate găsită în software în prezent și poate duce la atacuri ulterioare. Atunci când încearcă să acceseze un sistem fără permisiune, un intrus începe de obicei prin a scana ținta, adună orice date "expuse" și apoi profită de deficiențele sau vulnerabilitățile de securitate. Prin urmare, vulnerabilitățile și expunerile sunt puncte cruciale de luat în considerare atunci când se protejează un sistem împotriva accesului neautorizat.

Sistemele de operare se confruntă cu mai multe riscuri de securitate pe măsură ce conectivitatea globală crește și sunt raportate mai multe vulnerabilități și incidente. Aceste probleme de securitate conduc adesea la furtul de date sau de identitate. Multe sisteme de operare prioritizează alte caracteristici în detrimentul protecției utilizatorului, permițând instalarea de software nesigur cu permisiuni de administrare care pot compromite informațiile personale.

O vulnerabilitate a rețelei este o deficiență în software, hardware sau procese care poate fi exploatată de atacatori, ducând la breșe de securitate. Breșele de date și atacurile cibernetice încep adesea atunci când un hacker profită de un punct slab al rețelei unei organizații. Această securitate deficitară permite atacatorilor să obțină acces de la distanță, să modifice datele sau să preia controlul complet asupra rețelei.

Industria telecomunicațiilor creează și gestionează rețelele complexe utilizate pentru comunicarea de voce și date. Companiile de telecomunicații gestionează cantități mari de informații sensibile de la utilizatori și organizații, ceea ce le face ținte principale pentru amenințările cibernetice. Datorită interconectării sale, amenințările cu care se confruntă industria telecomunicațiilor pot fi grupate în două categorii conexe:

  • Amenințări care vizează în mod direct companiile de telecomunicații (cum ar fi atacurile DDoS, intruziunile direcționate, exploatarea vulnerabilităților dispozitivelor de rețea și problemele umane, cum ar fi amenințările din interior, ingineria socială și accesul neautorizat la date).
  • Amenințări la adresa utilizatorilor de servicii de telecomunicații, în special a celor care utilizează servicii mobile și de internet.

Transferul de date prin intermediul dispozitivelor, aplicațiilor sau tehnologiilor nesigure prezintă riscuri semnificative pentru utilizatori sau organizații, deoarece poate duce la partajarea informațiilor sensibile cu persoane neautorizate sau poate oferi infractorilor cibernetici acces nedorit la computere importante, permițându-le, eventual, să intre în rețeaua unei companii.

Ce hardware este potrivit pentru dvs.?

Cum vă securizăm dispozitivul?

CRYPTVICE utilizează o metodă suplimentară de criptare care implică o cheie fizică de criptare (cheie privată) pentru a îmbunătăți securitatea și compatibilitatea dispozitivelor noastre mobile criptate. Dispozitivul de criptare al fiecărui utilizator este configurat în mod unic pentru a reduce șansele de atacuri cibernetice.

Dispozitivele criptate ale CRYPTVICE utilizează protocoale de criptare diferite pentru aplicațiile instalate pe acestea.

Telefonul silențios al Silent Circle

utilizează protocolul ZRTP pentru apeluri vocale, mesagerie și chat-uri video securizate. Acest protocol asigură că, chiar dacă datele sunt interceptate, comunicațiile anterioare rămân sigure. Silent Circle încorporează, de asemenea, algoritmul Double Ratchet în mesageria sa, asigurând siguranța chiar și pe rețele nesecurizate cu funcții precum mesajele autodistrugătoare.

Aflați mai multe despre Silent

Threema

combină protocoale puternice de criptare pentru o comunicare sigură. Aceasta utilizează criptografie asimetrică cu criptografie cu curbă eliptică (ECC) pentru criptarea end-to-end între utilizatori. Un strat suplimentar de criptare este aplicat atunci când mesajele circulă între aplicație și serverele Threema. Threema utilizează, de asemenea, Perfect Forward Secrecy (PFS) și a adăugat recent protocolul Ibex pentru a spori criptarea end-to-end.

Aflați mai multe despre Threema

Aplicație de mesagerie Signal

utilizează protocolul Signal pentru comunicarea securizată. Acest protocol open-source combină diverse metode criptografice, cum ar fi algoritmul Double Ratchet, prechei și o strângere de mână Extended Triple Diffie-Hellman (X3DH). Acesta utilizează Curve25519, AES-256 și HMAC-SHA256 ca principale componente criptografice.

Aflați mai multe despre Signal

Software-ul acceptă criptarea HDD și este criptat de la un capăt la altul, utilizând o parolă derivată de utilizator cu PBKDF2 pentru generarea cheii, împreună cu funcții de securitate suplimentare definite de utilizator.

Tensor este o cheie de criptare fizică utilizată împreună cu componente dezvoltate de Google. Hardware-ul dispozitivelor lor securizate a fost testat timp îndelungat pentru a se asigura că este greu de penetrat și menține utilizatorii în siguranță.

Un sistem de operare securizat conceput pentru siguranța utilizatorilor. Utilizează patch-uri over-the-air și previne instalarea de aplicații nesigure și comunicarea cu terți. Driverele sale sunt construite pentru a asigura o comunicare sigură între componentele hardware, fără vulnerabilități.

GrapheneOS este un sistem de operare mobil care prioritizează confidențialitatea și securitatea, fiind în același timp compatibil cu aplicațiile Android. Este dezvoltat ca un proiect open source non-profit, concentrându-se pe îmbunătățirea caracteristicilor de confidențialitate și securitate, inclusiv sandboxing mai bun, protecție împotriva exploatărilor și un model de permisiuni mai rafinat. Fondat în 2014, a fost numit anterior CopperheadOS.

CRYPTVICE utilizează numai aplicații de comunicare verificate la standarde înalte, cu standarde ridicate de criptare, pentru a spori securitatea datelor și pentru a păstra informațiile utilizatorilor complet protejate.

Toate conexiunile de rețea pe care dispozitivele CRYPTVICE le utilizează pentru instalare și conectare sunt securizate prin VPN-uri duble. Verificăm hardware-ul și straturile de rețea de mai multe ori pe săptămână pentru probleme de securitate și le reinstalăm în mod regulat pentru a ne asigura că dispozitivele noastre sunt sigure.

Putem personaliza și gestiona (MDM) produsele noastre pentru întreprinderi mici și corporații (hardware, software și sistem de operare)